Jurnalul de Botosani si Dorohoi: 20 de ani fără Doina și Ion Aldea-Teodorovici. 20 de ani de neuitare!

Ierii s-au împlinit 20 ani de când Doina şi Ion Aldea-Teodorovici au plecat la cele veşnice! Cunoscuţii interpreţi care au cântat pentru milioane de oameni rămân vii în amintirea celor care i-au iubit, scrie jurnal.md, preluat de Romanian Global News.
Doina şi Ion Aldea-Teodorovici au militat pentru reunirea Basarabiei cu România. Au optat pentru revenirea la limba română și grafia latină.
Soții Ion și Doina Aldea Teodorovici sunt primii care în anii ’90 au cântat despre limba română şi Eminescu, pe care l-au reintrodus astfel în cultura din Republica Moldova.
Parlamentul a declarat anul 2012 drept Anul Ion și Doina Aldea-Teodorovici. Doina şi Ion Aldea-Teodorovici şi-au pierdut viața într-un teribil accident care s-a produs în noaptea de 29 spre 30 octombrie, în 1992, în apropiere de localitatea Coşereni, din România.
Artiştii au susţinut sute de concerte pe scenele de la Chişinău, dar şi în faţa soldaţilor moldoveni, în timpul conflictului armat de pe Nistru.
Artiştii şi-au riscat atunci viata, cântând la doar câteva sute de metri de trupele militare ruse. Simboluri ale Renaşterii Naţionale, Doina şi Ion Aldea-Teodorovici au elogiat în piesele lor limba română şi valorile neamului, fiind unii dintre făuritorii podului de flori dintre Basarabia şi România, în 1990.
La împlinirea a 20 de ani de la trecerea în vesnicie a militanţilor pentru unirea Basarabiei cu România, Doina şi Ion Aldea-Teodorovici, voluntari ai Platformei Civice Acţiunea 2012 s-au deplasat la Coşereni pentru a aduce un omagiu în memoria celor doi artişti, scrie http://www.infoprut.info, preluat de Romanian Global News.
După ce au curăţat locul în care este amplasat monumentul apostolilor românismului basarabean, cei prezenţi la eveniment au fluturat steaguri tricolore pe marginea drumului care leagă Bucureştiul de Chişinău şi au aprins torţe. În acelaşi context, cei ajunşi la Coşereni astăzi au depus flori şi au scris mesajul ,,20 ani” din lumânări aprinse.

(Sursa: http://www.jurnalulbtd.ro/articol-20-de-ani-fara-Doina-i-Ion-Aldea-Teodorovici.-20-de-ani-de-neuitare-5-2926.html)

Advertisements

Ziarul de Garda: Ion şi Doina: săptămâna comemorărilor!

Voluntari ai Platformei Civice „Acţiunea 2012″ au adus duminică, 28 octombrie, un omagiu în memoria legendarului cuplu Ion şi Doina Aldea-Teodorovici.La împlinirea a 20 ani de când regretaţii artişti Aldea-Teodorovici au trecut în nefiinţă,o parte dintre voluntarii Acţiunii 2012 s-au deplasat la Coşereni, județul Ialomița, pentru a depune flori şi a aprinde lumânări acolo unde a avut loc tragicul accident în urma căruia cei doi şi-au pierdut viaţa.

Cei prezenţi la manifestare au fluturat steaguri tricolore pe marginea drumului care leagă Bucureştiul de Chişinău, fiind încurajaţi de şoferii care treceau, prin sunete de claxon, şi au aprins torţe în memoria celor care au militat pentru Unire prin cântec.

Ion şi Doina Aldea-Teodorovici reprezintă adevărate simboluri ale românismului şi speranţei de reunire a Basarabiei cu România, se spune într-un comunicat de presă al Platformei Civice „Acţiunea 2012″.

Luni, 29 octombrie, comemorările au continuat la Chişinău, iar marţi – la Bucureşti (Clubul Țăranului Român) şi Iaşi (anticariatul D. Grumăzescu).

(Sursa: http://www.zdg.md/stiri/foto-ion-si-doina-saptamana-comemorarilor)

Romanian Global News: 20 de ani fără Doina și Ion Aldea-Teodorovici. 20 de ani de neuitare!

Astăzi s-au împlinit 20 ani de când Doina şi Ion Aldea-Teodorovici au plecat la cele veşnice! Cunoscuţii interpreţi care au cântat pentru milioane de oameni rămân vii în amintirea celor care i-au iubit, scrie jurnal.md, preluat de Romanian Global News.

 

Doina şi Ion Aldea-Teodorovici au militat pentru reunirea Basarabiei cu România. Au optat pentru revenirea la limba română și grafia latină.

Soții Ion și Doina Aldea Teodorovici sunt primii care în anii ’90 au cântat despre limba română şi Eminescu, pe care l-au reintrodus astfel în cultura din Republica Moldova.

Parlamentul a declarat anul 2012 drept Anul Ion și Doina Aldea-Teodorovici.

Doina şi Ion Aldea-Teodorovici şi-au pierdut viața într-un teribil accident care s-a produs în noaptea de 29 spre 30 octombrie, în 1992, în apropiere de localitatea Coşereni, din România. Artiştii au susţinut sute de concerte pe scenele de la Chişinău, dar şi în faţa soldaţilor moldoveni, în timpul conflictului armat de pe Nistru.

Artiştii şi-au riscat atunci viata, cântând la doar câteva sute de metri de trupele militare ruse. Simboluri ale Renaşterii Naţionale, Doina şi Ion Aldea-Teodorovici au elogiat în piesele lor limba română şi valorile neamului, fiind unii dintre făuritorii podului de flori dintre Basarabia şi România, în 1990.

La împlinirea a 20 de ani de la trecerea în vesnicie a militanţilor pentru unirea Basarabiei cu România, Doina şi Ion Aldea-Teodorovici, voluntari ai Platformei Civice Acţiunea 2012 s-au deplasat la Coşereni pentru a aduce un omagiu în memoria celor doi artişti, scrie www.infoprut.info, preluat de Romanian Global News.


După ce au curăţat locul în care este amplasat monumentul apostolilor românismului basarabean, cei prezenţi la eveniment au fluturat steaguri tricolore pe marginea drumului care leagă Bucureştiul de Chişinău şi au aprins torţe.


În acelaşi context, cei ajunşi la Coşereni astăzi au depus flori şi au scris mesajul ,,20 ani” din lumânări aprinse.

 

(Sursa: http://www.rgnpress.ro/rgn_12/categorii/politic/7309-20-de-ani-fr-doina-i-ion-aldea-teodorovici-20-de-ani-de-neuitare.html)

InfoPrut: Omagiu în memoria regretatului cuplu Doina şi Ion Aldea-Teodorovici!

La împlinirea a 20 de ani de la dispariția militanţilor pentru unirea Basarabiei cu România, Doina şi Ion Aldea-Teodorovici, voluntari aiPlatformei Civice Acţiunea 2012 s-au deplasat la Coşereni pentru a aduce un omagiu în memoria celor doi artişti.

După ce au curăţat locul în care este amplasat monumentul apostolilor românismului basarabean, cei prezenţi la eveniment au fluturat steaguri tricolore pe marginea drumului care leagă Bucureştiul de Chişinău şi au aprins torţe. În acelaşi context, cei ajunşi la Coşereni astăzi au depus flori şi au scris mesajul ,,20 ani” din lumânări aprinse.

Amintim că în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992, în jurul orei 2.30, maşina cu care cuplul Doina şi Ion Aldea-Teodorovici părăsea Bucureştiul, îndreptându-se spre Chişinău, s-a răsturnat într-o curbă, în dreptul localităţii Coşereni, la 49 km de Bucureşti, izbindu-se de copaci. În urma accidentului rutier, şoferul maşinii şi pasagerul din dreapta acestuia au supravieţuit, dar cei doi artişti aflaţi pe bancheta din spate şi-au pierdut viaţa. Accidentul a stârnit mai multe dezbateri cu privire la cauzele reale ale producerii lui, existând suspiciuni că ar fi fost aranjat pentru a-i reduce la tăcere pe cei doi promotori ai Unirii şi ai limbii române dincolo de Prut.

(Sursa: http://www.infoprut.ro/2012/foto-omagiu-in-memoria-regretatului-cuplu-doina-si-ion-aldea-teodorovici.html)

 

Graiul: Marşul Unirii!

Luaţi de febra listelor pentru alegerile parlamentare de la începutul iernii, din Postul Crăciunului, am cam uitat să luăm în seamă un eveniment care a avut loc duminică la Bucureşti. Peste două mii de persoane au participat la un marş care au cerut autorităţilor unirea Basarabiei cu România. Cine mai ţine minte, în 16 septembrie la Chişinău mii de oameni au ieşit în stradă şi au cerut reunirea României cu Basarabia. Atunci manifestaţii similare au avut loc la Cahul, Bălţi şi Sibiu. Marşul Unirii (mai corect reunirii) din capitala României a avut vigoare cu lozinci cu îndemnuri unioniste. De genul: “România, nu uita/ Basarabia e-a ta!” În fruntea demonstranţilor s-a aflat ansamblul popular “Ştefan Vodă” din Căpriana, un grup cunoscut dincolo de Prut. Îmi aduc aminte cum cu ani în urmă, un grup de maramureşeni, printre care eram, au fost prinşi de timp chiar de Anul Nou (stil vechi) la celebra Mănăstire Capriana. Cum lăcaşul monahal era în perioada de refacere nu am putut rămîne acolo de mas. Aşa că autorităţile comunei  ne-au deschis casa de cultură a comunei. Ne-am adaptat la sărbătoare. După ce am scos ce-am avut noi prin traistă am colindat iar corul bărbătesc din Finteuşu Mare ne-a provocat simţămintele patriotice. Am citit şi poezii dintr-un volum de Eminescu. Pînă la un ceas din noapte cînd am fost colindaţi de localnici. Atîta ne-a trebuit. Ne-am împărţit pe grupuri mici şi am colindat şi noi pe la casele gospodarilor pînă spre dimineaţă. A fost un prilej unic să cunoaştem gîndurile în stare de sărbătoare. Pe atunci spiritul unionist era în floare. Era pe vremea cînd mitropolitul Ardealului Antonie Plămădeală, îmi spunea într-un dialog că: “Basarabia se află încă o dată în pragul Reîntregirii” (1992). Apoi Basarabia a cunoscut serioase tangaje politice. A apărut setea de putere. Orgoliul unor politicieni de peste Prut de a nu fi o provincie a României. Au apărut tabere chiar între români. Aşa că stăpînitorul de la Răsărit şi-a refăcut influenţa la Chişinău. Basarabenii adevăraţi au continuat ideea. Care este reflectată în presă (puţină şi ea) ori la întîlniri ocazionale. Suferinţa economică, adică grija zilei de mîine, şi-a spus răspicat cuvîntul. Şi basarabenii au prins gustul muncii prin Europa. Ori pe alte meleaguri. Acum şi cei mai influenţi adepţi ai Unirii se consolează cu gîndul că cele două ţări vor putea fi laolaltă doar în interiorul Uniunii Europene. Cînd se vor împăca marile puteri. Cînd vor coincide interesele Rusiei cu cele ale Europei. Dar nu vedeţi  că Uniunea Europeană este în suferinţă? Aşa că politicienii nu abordează răspicat problema Unirii Basarabiei cu România. Socotesc subiectul prea delicat. Se mai agaţă de sentimente şi de adevărul istoric jurnaliştii, scriitorii şi istoricii cînd sînt întrebaţi. La marşul Unirii ori la Bucureşti au participat şi basarabenii pentru a atrage atenţia politicienilor că sîngele nu se face apă. Şi că s-au împlinit două secole de cînd turcii au cedat Basarabia Rusiei ţariste. E bine că memoria nu se estompează.

(Sursa: http://www.graiul.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=14509:marul-unirii&catid=1:editorial&Itemid=9)

ARQ: Marş pentru Unire / Pact pentru Basarabia!

Trei mii de persoane cu veste albastre, roşii şi galbene au format un imenstricolor viu la Marşul pentruUnire de la Bucureşti.

Participanţii la manifestaţia organizată de Platforma Civică “Acţiunea 2012” au solicitat Unirea cu Republica Moldova caprioritate naţională. În acest sens, unioniştii au propus spre asumare candidaţilor la alegerile parlamentare din 9 decembrie o serie de revendicări grupate sub genericul Pact pentru Basarabia (prezentat mai jos).

Susţinerea prin discursuri publice a necesităţii unirii, sprijinirea companiilor din România şi din Republica Moldova pentru extinderea activităţii pe întreg spaţiul celor două state, crearea unui departament pentru reintegrarea Republicii Moldova sunt câteva dintre solicitările a peste 30 de organizaţii nonguvernamentale din România, Republica Moldova şi diaspora. Candidaţii semnatari ai Pactului pentru Basarabia vor fi promovaţi şi recomandaţi alegătorilor pe un site realizat special cu acest scop: http://www.pactbasarabia.ro.

,,Mii de oameni au ieşit în stradă la Chişinău pentru Unire. Am considerat că ţine de datoria noastră să facem acelaşi lucru. Aşteptăm reacţia candidaţilor la alegerile parlamentare din 9 decembrie” a declarat Marius Lulea, copreşedintele Platformei Civice “Acţiunea 2012”.

Platforma Civică „Acţiunea 2012” este o coaliţie formată din peste 30 de organizaţii nonguvernamentale şi grupuri de iniţiativă care susţin unirea Republicii Moldova cu România şi militează pentru realizarea obiectivului generaţiilor trecute, prezente şi viitoare de regăsire a românilor de pe cele două maluri ale Prutului în cadrul aceluiaşi stat.

Noi, organizaţiile şi grupurile de iniţiativă cuprinse în Platforma Civică “Acţiunea2012”, alături de voluntari şi simpatizanţi, preocupaţi de necesitatea transformării problematicii Unirii României cu Republica Moldova în prioritate naţională, propunem tuturor candidaţilor la alegerile parlamentare din 9 decembrie, să semneze şi să îşi asume următorul

PACT PENTRU Basarabia

În viziunea noastră, acest document este generat de creşterea interesului faţă de viitorul comun al românilor de pe ambele maluri ale Prutului, reflectat şi în acţiunile culturale şi sociale privind reîntregirea naţională, la care s-au manifestat zeci de mii de persoane pe parcursul anului 2012.

Considerăm că societatea românească s-a democratizat şi responsabilizat suficient după căderea comunismului, dar şi a blocului sovietic, pentru a revendica anularea pe cale pașnică si cu respectarea principiilor de drept internațional în vigoare a consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov.

Solicităm în mod deschis politicienilor care reclamă voturile românilor să se responsabilizeze şi să aducă în graniţele naţionale cei peste trei milioane de români de la Est de Prut, privaţi de dreptul la Patria Mamă, bunăstare, securitate și identitate națională.

Considerăm că este necesar ca toţi factorii de răspundere din România şiRepublica Moldova să fie promotorii solidarităţii naţionale şi ai reunirii românilor de pe cele două maluri ale Prutului, mai presus de ideologiile de partid.

În acest sens, PACTUL PENTRU Basarabia reprezintă un angajament și un set de măsuri concrete care vor fi implementate pentru reunirea celor două state româneşti.

Asumarea este publică, ceea ce înseamnă că semnatarii oferă o garanție a efortului depus în viitor în acest sens, nu un simplu artificiu electoral menit să extindă numărul votanților.

Platforma Civică Acţiunea 2012, coaliţie formată din peste 30 de organizaţii nonguvernamentale şi grupuri de iniţiativă care militează pentru reunirea României cu Republica Moldova, organizatoarea Marşului pentru Unire de la Bucureşti, din 21 octombrie, în asentimentul tuturor celor prezenţi la această manifestaţie, înaintează următoarele:

ASUMARE PUBLICĂ

1. Apariţii publice în care să susțină reunirea celor două state românești şi recunoaşterea existenţei unui singur popor pe ambele maluri ale Prutului. Termen: înaintea alegerilor din decembrie 2012.

2. discursuri în plenul Parlamentului care amintesc de necesitatea refacerii unității naționale a neamului românesc prin reunirea cu Republica Moldova, ținute cu ocazia sărbătorilor naționale și nu numai.

LEGISLATIV

3. Garantarea securității Republicii Moldova de către statul român si partenerii săi internaționali, în cazul unei agresiuni externe.

4. Finalizarea procedurilor de adoptare a zilei de 31 august (Ziua Limbii Române) ca sărbătoare legală.

5. Acordarea cetăţeniei române în mod automat şi simplificat tuturor celor care se declară etnici români în documentele oficiale din Republica Moldova.

6. Desființarea obligației privind necesitatea deținerii sumei de minimum 500 de euro în cazul acordării vizei pentru cetățenii Republicii Moldova care doresc să viziteze România.

economic

7. Crearea spațiului economic comun prin:

a. Subvenționarea taxelor suplimentare pentru produsele fabricate în Republica Moldova;

b. Integrarea celor două sisteme energetice naţionale;

c. Integrarea infrastructurii aeroportuare, feroviare şi de transport rutier;

d. Integrarea sistemului poştal şi unificarea sistemului de telefonie

8. Deschiderea pieței de muncă pentru toți cetățenii Republicii Moldova.

9. Sprijinirea companiilor din România și din Republica Moldova în vederea extinderii activității pe întreg spațiul celor două state românești.

INSTITUȚIONAL

10. Crearea unui departament pentru reintegrarea Republicii Moldova, aflat în subordinea directă a primului ministru.

11. Integrarea în strategia euro-atlantică a României a unui capitol privind renirea cu Basarabia şi rolul acesteia în securitatea naţională dar și a flancului estic alNATO și al Uniunii Europene.

12. Compatibilizarea legislativă dintre România și Republica Moldova prin implementarea reglementărilor din acquis-ul legislativ european tradus integral în limba română, folosind expertiza României, de către Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii de la București, respectiv Chișinău, precum și de către Institutul european din România.

13. Bugetarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni cu o sumă egală cu suma acordată de statul român minorităților naționale din România.

14. Numirea la conducerea ambasadei de la Chișinău, a Institutului culturalRomân – Chișinău și a Institutului Eudoxiu Hurmuzachi, a unor persoane competente, care să servească în mod real interesele românești.

15. Finanțarea de către Guvernul României, în parteneriat cu Ministerul Culturii de la Chișinău, a traducerii integrale în limba română a materialelor video, conform legislației Republicii Moldova.

16. Deschiderea unui studiou al Televiziunii Române la Chișinau, care să transmită zilnic informații în și din Republica Moldova, astfel ca publicul să fie ancorat în realitatea cotidiană a celor două spații.

EDUCAȚIONAL

17. Crearea în cadrul Ministerului Educației și Cercetării al României a unui birou special responsabil cu integrarea culturală și socială a studenților și elevilor barasarabeni aflați la studii în România.

18. Regândirea sistemului de selecţie a burselor acordate tinerilor din Republica Moldova astfel încât aplicantul să poată demonstra atașamentul față de cultura, spiritualitatea și valorile românești.

19. Introducerea în manualele de istorie a unui capitol special despre despre românii din jurul frontierelor și din Balcani, în special privind istoria comună a românilor de pe cele două maluri ale Prutului.

Politicienii, ca oameni de stat care cunosc istoria poporului pe care îl conduc, ştiu că „Basarabia e România”, iar în acest sens, noi, românii, aşteaptăm ca ei să acţioneze pentru îndeplinirea idealurilor naționale.

21 octombrie 2012

Platforma Civică “Acțiunea 2012