Romanian Global News: Profesorul universitar Eugen Roventa a semnat Pactul pentru Basarabia!

Zilele acestea corespondentul Romanian Global News din Canada a stat de vorba cu prof. univ. Eugen Roventa cel care a luat prin surprindere comunitatea romaneasca din SUA si Canada cu nominalizarea sa pe listele unui partid politic din tara si intrarea in cursa pentru un post de parlamentar in Circumscriptia 43 Diaspora. Cum nu se stia foarte multe despre dansul, va punem la dispozitie dialogul avut cu corespondentul nostru, Cristina Mihai, la Ottawa.

Domnule profesor, in societatea canadiana sunteti cunoscut, mai ales in zona Toronto, pentru activitatea profesionala si comunitara pe care ati depus-o. Care au fost inceputurile ?

Am sosit in Canada in 1985, venind de la Universitatea din Oran, Algeria, unde am predat timp de 3 ani. Inainte am predat matematici aplicate si informatica la Politehica din Timisoara si la Arad, la subingineri. Dupa un an petrecut la Montreal, am predat la Universitatea din Quebec la Hull, dupa care am fost acceptat si titularizat la Universitatea York din Toronto, unde am predat si in franceza si in engleza si am facut cercetare pana in 2008 deci, 22 de ani. Am scris aici singur sau in colaborare, 4 carti (2 in franceza si 2 in engleza), pe langa cele 3 carti scrise in romaneste si publicate la Timisoara. In 2008 am fost ales rector al Universitatii A. Vlaicu din Arad.

Dati-ne trei caracteristici ale invatamantului de acasa si trei ale celui din Canada. Ce va place la scoala romaneasca si ce va place la cea canadiana?

Invatamantul din Romania, care are o traditie indelungata, a ramas totusi prea teoretic, mergand aproape intr-o singura directie: de comunicare a cunostintelor de la profesor la student. Invatamantul din Canada este aplicativ, interactiv si foloseste tehnologii noi de predare si implicare a studentilor. La scoala romaneasca imi place inteligenta studentilor si faptul ca formeaza, partial, o gandire structurata si logica. La cea canadiana, studentii se straduiesc sa-si formeze abilitati care sa-i faca sa gaseasca rapid un job si sa performeze la acel loc de munca. Majoritatea studentilor romani doresc doar o diploma pe perete, nedublata de abilitati practice. Studentii canadieni doresc sa dovedeasca competenta intr-un loc de munca, pentru a-l pastra.

Sunteti membru al Asociatiei Profesorilor Universitari de Origine Romana din Canada. Dati-ne cateva repere ale acestei asociatii prea putin cunoscute in Romania, dar extrem de importante si selecte pentru imaginea noastra ca romani in Canada.

Sunt presedintele fondator al ACRUPO (Association of Canadian-Romanian University Professors in Ontario) care s-a infintat in 2003. ACRUPO s-a dorit un liant intre invatamantul superior romanesc si cel canadian. Sub aceasta umbrela academica s-au initiat 6 editii ale Scolilor de Vara Canadiano-Romane de la Oradea-Stana de Vale si de la Arad-Moneasa. Am reusit sa infratim Univeristatea York cu Universitatea de Vest din Timisoara si sa-incheiem acorduri cu Universitatea V. Goldis din Arad. La Universitatea York am organizar conferinte si mese rotunde la care au participat membrii ai corpului diplomatic si parlamentari din tara , la care pot adauga si publicarea de articole si carti cu colegii din tara. Colegii mei canadieni, ca de exemplu profesorii Ian Gentles si Ian Martin care au participat la scolile de vara mai sus-mentionate, au devenit ambasadori culturali straluciti si credibili al Romaniei in Canada.

Ati fost sufletul unei importante conferinte sustinute la Univeritatea York, legata de aderarea Romaniei la NATO. Care au fost culisele unei astfel de intreprinderi si, mai ales, rezultatele ei?

Aceasta conferinta a fost rezultatul colaborarii fructuoase intre Ambasada Romaniei de la Ottawa si ACRUPO. Ambasadorul P. Maior a conferentiat la Universitatea York in perioada cand se facea lobby pentru intrarea Romaniei in NATO. Au participat membrii corpului diplomatic cat si reprezentanti ai cercurilor academice si ai comunitatii romanesti din Canada. Sunt bucuros ca rasunetul conferintei a ajutat un pic la lobby-ul de acceptare a Romaniei la NATO. Cu acest prilej, am acceptat o medalie jubiliara. De asemenea, tot la Universitatea York, am organizat o masa rotunda intitulata «Marea Neagra, o zona de securitate» la care au participat consulii generali ai tarilor riverane, actiune care s-a bucurat de un dublu succes : diplomatic si academic. De ce un subiect legat de Marea Neagra? Fiindca globalizarea face ca atunci cand apesi cu un deget in Marea Neagra sa rasara un alt deget in Lacul Ontario.

De putina vreme v-ati mutat la Ottawa, unde colaborati la Universitatea Carleton. Care sunt sansele ca sa apara un lectorat de Limba si Literatura Romana sau/si unul legat de civilizatia romaneasca in capitala Canadei? Din nefericire, desi exista doua Centre de Studii Est –Europene, astfel de lectorate sunt absente si, implicit, lipsesc si informatiile corecte despre Romania.

Un lectorat de Limba si Literatura Romana functioneaza acum la Facultatea Glendon de la York University. Lobby-ul facut in ultimii ani poate a ajutat un pic la deschiderea acestui lectorat, care a inceput cu un curs propus de ACRUPO. Intentionez sa sugerez acest lucru si la Universitatea Carleton. Ramane sa facem un sondaj de opinie in comunitatea romaneasca din Ottawa-Gatineau si sa aducem argumente numerice pentru deschiderea acestui lectorat. De asemenea, am initiat discutii cu directoarea Centrului de Studii Est-Europene de la Universitatea Carleton pentru initierea unui ciclu de conferinte, la care invitatii vor fi personalitati politice, diplomatice si academice din Romania.

Pasiunea dvs. pentru politica este surprinzatoare pentru multi, asa ca am dori sa ne dezvaluiti de unde vine acest foc?

Focul meu interior pentru politica vine din convingerea mea profunda ca diaspora poate si trebuie sa reprezinte o forta noua, o mentalitate noua, un nou mod de a face politica in Romania. Trebuie sa exportam perseverenta si consecventa din occident, sa «exportam» mentalitatea si standardele de aici. Suntem aproximativ 3 milioane de romani in diaspora. O forta impresionanta. Sa influentam progresul tarii noastre. De altfel, am fost propus cu ani in urma, de un grup de colegi romani si canadieni, drept consul onorific al Romaniei in Canada. Ca urmare, focul meu nu este la inceput, nu este doar o scanteie, ci a existat de ani de zile, doar ca acum a devenit o flacara mai mare. Si sper ca, daca voi fi ales si voi avea sustinerea romanilor din aceasta circumscriptie electorala imensa si greu de strabatut (ea cuprinde America de Nord, de Sud, Ausralia, Noua Zeelanda, Africa si Orientul Mijlociu) ca va deveni o valvataie. Valvataie spre progres, spre legaturi mai intense cu patria mama si influente pozitive pentru cei de acasa. In cazul in care voi fi ales, proiectele pe care ma angajez sa le susțin cu fermitate și hotarire includ: votul electronic și votul prin corespondență, lobby în vederea eliminării vizei pentru Canada pentru cetatenii romani, cat si obtinerea programului Visa Waiver pentru România din partea administrației americane. In plus,o reprezentare corecta si echitabila in Parlament a cetatenilor romani din diaspora, modernizarea serviciilor consulare si diplomatice si prin angajarea personalului auxiliar, prin concurs, din randul romanilor care locuiesc in orașele unde sunt ambasadele și consulatele României, recunoasterea permiselor de conducere din Romania in statele care nu le recunosc incă, facilitarea echivalării diplomelor de studii universitare sau de meserii, redobândirea de catre cetatenii romani a proprietatilor confiscate de regimul comunist, precum si redobandirea cetateniei romane de catre toți aceia care și-au pierdut cetatenia din motive neimputabile lor.

Orice «aruncare in valuri» de acest fel impune si o sustinere solida din partea familiei.

Sotia mea, Adriana, si cei doi baieti ai mei, cu toate ca se tin departe de politica si sunt persoane foarte private (retrase), ma sprijina intens. De altfel, fara suportul lor nu as fi putut intra in aceasta arena, dovedita a fi mai subtila decat am crezut si cu mult mai multe meandre necunoscute mie. Eu sunt nou in politica si visez o altfel de abordare a ei. Ramane la latitudinea alegatorilor ca visul meu sa se implineasca sau nu.

Chiar daca ne aflam la atatia km departe de Romania, gandul ne este tot la tara in care ne-am nascut si ne-am format. Care sunt obarsiile numelui (si familiei) Roventa, un nume cu o muzicalitate atat de pronuntata?

Strabunicul meu a emigrat din Italia in jurul anilor 1900. Exista o mica localitate intre Milano si Lacul Como numita Rovenza, de unde se pare ca a venit. Inaintasii mei s-au stabilit in Gorj, Tismana si am mai multe rude in regiune, precum si la Bucuresti si Mangalia. Ei mi-au conferit entuziasmul specific italian si oltenesc. Un inaintas al meu, de care sunt foarte mandru, preotul Haralambie Roventa, a scris carti bisericesti de renume, dupa care se preda teologie in 1946 la Bucuresti. Prin contrast, mama mea, care era jumatate moata (nascuta la Brad), jumatate nemtoaica, mi-a transmis rigurozitatea, perseverenta si dragostea de carte.

Daca ar fi sa dispuneti de o bagheta magica si sa dati un dar celor de acasa, care ar fi acela?

Un invatamant modern si performant, fiindca educatia este una dintre cheile esentiale ale progresului in tara noastra. Si toti dorim din toata inima ca Romania sa se alinieze deplin tarilor avansate si prospere.

Un interviu relizat de Cristina Balaj Mihai, corespondentul Romanian Global News in Canada.

(Sursa: http://www.rgnpress.ro/rgn_12/categorii/analize-interviuri/7601-profesorul-universitar-eugen-roventa-a-semnat-pactul-pentru-basarabia-.html)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s