Special Paris: Hora Unirii!

Pe 24 ianuarie 2013 se împlinesc 154 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române. Cunoscută și ca “Mica Unire” aceasta a reprezentat o primă etapă importantă în procesul de înfăptuire a statului național unitar român. La 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei, iar la 24 ianuarie, domnitor al Țării Românești, act politic care a fundamentat înfăptuirea Unirii. În această zi de 24 ianuarie, voluntarii Platformei Civice Acțiunea 2012 din București, se vor prinde într-o horă a unității, la ora 18, la Monumentul Kilometrul 0 din fața Bisericii Sf. Gheorghe-Nou. Despre această horă a unirii, Valentin Panduru a vorbit cu Iulia Modiga de la Platforma Civică Acțiunea 2012.

Foto: Platforma Civica Actiunea2012

(Sursa: http://m.rfi.ro/articol/emisiunile-rfi-ro/hora-unirii)

 

Radio Europa Libera: „Prin marşuri subiectul unirii a revenit şi este menţinut pe agenda publică”

Constantin Codreanu: „toate trei manifestaţiile ar putea avea loc fără a exista incidente dacă MAI dorește să asigure securitatea.” Marşul Unirii programat pentru duminică, 16 septembrie, la Chişinău, de către militanţii pentru unirea Republicii Moldova cu România, şi contramanifestaţia celora care văd cu ostilitate opţiunea unionistă.  Între cele două tabere – autorităţile care vorbesc despre inoportunitatea  unor asemenea de manifestări. Ce e bine şi ce e rău în această situaţie, care pare să emane tot mai multă tensiune? Vom discuta în această dimineaţă cu dl Constantin Codreanu, reprezentant al Platformei civice „Acţiunea 2012”, care organizează respectivul marş.

Europa Liberă: Aşadar, Platforma Civică „Acţiunea 2012” nu renunţă la intenţia de a desfăşura „Marşul Unirii” în centrul capitalei, duminica viitoare, în ciuda faptului că politicienii, în primul rând premierul Filat,  i-au cerut să amâne, dacă nu chiar renunţe la intenţiile sale. De ce atâta fermitate pentru decizia luată, într-o situaţie în care poate că ar fi fost cazul pentru mai multă flexibilitate?

Constantin Codreanu: „Noi suntem deschişi oricăror propuneri, aşa cum am mai spus-o, în ceea ce priveşte traseul marşului. Aşa cum am făcut-o şi la Bălţi, atunci când împreună cu forţele de ordine şi autorităţile locale  am renunţat la traseul iniţial pentru a evita confruntările, aşa am reacţionat pozitiv şi în cazul propunerii venite din partea Primăriei Chişinăului, din partea primarului Dorin Chirtoacă, care, săptămâna trecută, ne sugera să ne oprim traseul nostru care iniţial era din faţa Academiei de Ştiinţe până în scuarul Teatrului de Operă şi Balet. Să ne oprim în Piaţa Marii Adunări Naţionale, iar scuarul să fie alocat contramanifestanţilor.

Şi am spus: „Da, OK, suntem de acord. Nici o problemă.” Am aşteptat propunerea respectivă să prindă contur. Din păcate nu a prins, nu s-a ajuns la discuţii de genul acesta. Primăria ne-a acţionat în judecată şi urmează să vedem ce decide instanţa. Avem două precedente de la Bălţi, din martie şi august, în care instanţa ne-a dat dreptate. Am câştigat procesele. Să vedem ce urmează acum.”

Europa Liberă: Dar Primarul General, Dorin Chirtoacă, reprezentantul unui partid cu viziuni unioniste până la urmă, iată a sugerat şi a insistat că desfăşurarea acestui marş duminica viitoare nu este tocmai potrivită, luând în consideraţie că e programat şi festivalul minorităţilor etnice la Chişinău şi că din acest motiv ar putea creşte iarăşi tensiunile, previzibile într-un fel. Organizatorii marşului în ce măsură au ţinut cont de avertismentele unor politicieni despre tensiuni, nervozitate, ca să vorbim doar despre nişte manifestări mai paşnice?

Constantin Codreanu: „E normal că am ţinut cont. Pentru că asta vrem: să colaborăm, să cooperăm cu toţi cei care pledează pentru respectarea drepturilor cetăţeneşti, drepturilor reglementate de legislaţia naţională, dar şi internaţională, privind drepturile la libera exprimare şi libertatea întrunirilor.

În acelaşi timp, dincolo de opinia noastră care ar putea fi subiectivă, la penultima şedinţă din cadrul primăriei Chişinăului, au fost prezenţi şi reprezentanţii ai Centrului pentru resurse pentru Drepturile Omului CREDO, care au spus foarte clar că atât noi, Platforma civică „Acţiunea 2012”, cât şi  contramanifestanţii, cât şi cei care participă la Festivalul Etniilor care, atenţie, în mod normal până acum se organiza de fiecare dată în Grădina Publică, dar acum brusc vor ei în Piaţa Marii Adunări Naţionale; dar chiar şi aşa toate trei manifestaţiile ar putea avea loc fără a exista careva incidente, în cazul în care se doreşte cu adevărat din partea Ministerului Afacerilor Interne să se monitorizeze, să se asigure securitatea pentru toate cele trei manifestaţii.

Mai ales că noi, începând la 14.00, avem până în Piaţa Marii Adunări Naţionale cel puţin o oră. Deci, practic avem 5 ore distanţă până la ora în care încep manifestaţiile prilejuite de Festivalul Etniilor. Asta este opinia CREDO, asta este şi opinia noastră. Putem face toate cele trei manifestaţii fără a exista careva confruntări. Mă rog, se ştie că de fiecare dată confruntările au existat între contramanifestanţi şi forţele de ordine. Noi suntem nonviolenţi, paşnici şi niciodată nu au fost probleme din partea noastră.”

Europa Liberă: Premierul Vlad Filat face apel la organizatori să renunţe ca să nu  dea satisfacţie „inamicilor integrării europene a Republicii Moldova”…

Constantin Codreanu: „Sunt amuzat de declaraţiile de acest gen care au alternat în ultimul timp de la acuzaţii că suntem susţinuţi de alianţa de guvernare, acuzaţii venite din partea partidelor şi organizaţiilor de stânga, până la faptul că suntem finanţaţi şi susţinuţi de serviciile străine, aici gama de aşa zişi „susţinători” ai noştri  a variat de la Serviciul Român de informaţii la Serviciul Federal rusesc de informaţii, şi mai nou unii ne acuză că de fapt Departamentul de Stat al SUA se află în spatele nostru.

Sunt declaraţii politice fără nici un fundament. Iar declaraţiile de ieri a premierului Filat s-au făcut, evident şi logic, în contextul vizitei la Moscova. Singurul şi cel mai bun contraargument pentru declaraţiile politice de acest gen este apelul pe care l-am lansat recent pe internet, „Apelul virtuozilor” cum i-am spus noi. Un spot în care apar „adevăraţii statalişti” cum le-am spus noi, oamenii care au făurit Republica Moldova, oameni care acum 22 de ani au ieşit în stradă  şi au luptat, au militat pentru ceea ce este acum Republica Moldova. Oameni ca Nicolae Negru, Nicolae Dabija, Eugen Doga, Mihai Cimpoi – toţi aceşti oameni au ieşit în faţa camerei de luat vederi pentru a face un apel şi a ne chema să ieşim în stradă pe 16 septembrie, 10 mii de unionişti. Deci, noi declaraţiilor politice le suprapunem un apel al adevăratelor elite ale Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, în situaţia în care foarte multă lume nu pune la îndoială legitimitatea sau dreptul manifestării unor asemenea opţiuni, unii se întreabă, inclusiv unionişti convinşi ca să spunem aşa, vor deveni oare moldovenii mai unionişti după marşul de la Chişinău? Va avea acest marş eficienţa despre care se vorbeşte în sânul manifestanţilor sau va avea efecte total contrare?

Constantin Codreanu: „Am un singur răspuns. De fapt sunt două la număr – 25 martie, 13 mai. Pe 25 martie am fost doar câteva mii, pe 13 mai a avut loc cel mai mare marş unionist de până acum, peste 7 mii de participanţi.

Valul de interes este foarte mare, iar marşul este doar un element din campania pe care o facem pentru a aduce unirea mai aproape. Şi chiar dacă unora nu le place, unora care ne spun nouă şi spun prin articole şi editoriale că unirea nu se strigă în stradă, ei bine: da, unirea se strigă în stradă. Pentru că anume prin marşuri subiectul unirii, subiectul unionismului a revenit şi este menţinut pe agenda publică.

În rest, noi, Platforma civică „Acţiunea 2012”, avem foarte multe alte activităţi, din care aş putea enumera cel puţin recent lansatul proiect „Carte pentru Basarabia” care prevede colectarea a peste un milion de cărţi şi donarea acestora instituţiilor din Republica Moldova, avem schimburi interculturale, avem, şcoli de vară, pe 21-23 avem o ultimă ediţie a acesteia care face parte dintr-un program, „Lideri pentru unire” etc.

Deci, noi nu facem doar marşuri. Sunt foarte multe alte lucruri, dar marşul este cel care ne ajută cel mai mult, ne aduce adepţi şi mai ales după violenţele extraordinare de la Bălţi şi de la Cahul au făcut ca numărul simpatizanţilor şi membrilor Platformei civice „Acţiunea 2012”, a oamenilor care pledează pentru unire să crească.”

Europa Liberă: Totuşi, insistând, nu cumva divergenţele de ultimă oră, inclusiv în privinţa rostului şi eficienţei, dacă nu chiar  a efectului invers declanşează un nou conflict între românii unionişti şi românii neunionişti, cum se întreba recent un cunoscut editorialist? Dumneavoastră negaţi că există şi efecte nedorite chiar pentru mişcarea unionistă prin insistenţa de a organiza anule la 16 septembrie această manifestaţie?

Constantin Codreanu: „Ce înseamnă efecte nedorite pentru reprezentanţi ai mişcării unioniste? Prin iulie, domnul Boţan, analist politic, într-un articol chiar pe site-ul dv., vorbea despre câteva curente unioniste: cel intransigent, cel explicit şi cel implicit. Presupun că faceţi referire la unioniştii impliciţi, care aşteaptă ca unirea să vină de undeva. Ei bine, noi avem printre noi reprezentanţi ai tuturor trei curente.

În acelaşi timp credem că dacă nu se iese în stradă, dacă nu se vorbeşte despre asta, dacă nu se fac proiecte, altfel de proiecte, dacă nu se merge spre unire, ea nu are cum să vină. Suntem la 22 de ani distanţă de la primul pas pe care l-au făcut fondatorii Republicii Moldova. Credem că este deja cazul să facem al doilea pas, pentru că ştim foarte bine că timpul nu aşteaptă.”

Europa Liberă: Despre aspectul financiar vrem să vă întrebăm. S-au auzit de la cei care privesc cu neîncredere aceste acţiuni, s-au auzit bănuieli că aceste marşuri ar fi foarte costisitoare şi acuzaţii că banii ar veni de nu ştiu unde. Cine suportă cheltuielile pentru organizarea marşurilor?

Constantin Codreanu: „Am mai spus-o şi o mai spun: noi ne autofinanţăm. Platforma civică „Acţiunea 2012” se autofinanţează, pentru că platforma constă din peste 30 de grupuri de iniţiativă şi organizaţii nonguvernamentale care au membri ce plătesc cotizaţii.

În acelaşi timp, participanţii de exemplu la evenimentul acesta, la marş, unii dintre ei îşi plătesc integral drumul spre Chişinău, iar cei care vin de mai departe şi sunt studenţi sau pensionari care nu-şi permit să se finanţeze, parte din cheltuieli, adică jumătate din preş, asta a fost înţelegerea, este achitată de către noi. Fondurile vin din partea unor oameni care împărtăşesc acelaşi ideal cu noi, care fac donaţii, lista lor este plasată pe site-ul nostruwww.actiunea2012.ro,  acolo unde este şi secţiunea de donaţii, unde fiecare poate contribui, fie financiar, fie prin alte mijloace la tot ce înseamnă acest proces de apropiere a unirii.”

Europa Liberă: Ce posibilitate este ca Platforma „Acţiunea 2012” să evalueze spre un partid, de exemplu?

Constantin Codreanu: „Mai multă lume ne întreabă despre acest lucru. Nu ştim. Vedem. Cel mai important deocamdată este marşul din 16 septembrie, atunci când vrem să aducem 10 mii de oameni la Chişinău.”

(Sursa: http://www.europalibera.org/content/article/24704267.html)

Radio Europa Libera: Acţiunea 2012 şi Primăria de la Chişinău!

Organizaţiile militante pentru drepturile omului cred că autorităţile au suficiente pârghii la îndemână ca să facă faţă unor acţiuni de protest. Primăria Chișinăului nu a decis încă dacă autorizează marșul planificat la 16 septembrie de Acțiunea 2012, un grup de organizații neguvernamentale și partide politice care comemorează anul acesta 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Țarist Rus. Consilierii municipali comuniști au cerut marți ca marșul unioniștilor să nu fie autorizat ca să se evite violențe ca cele de la Bălți, unde a fost atacat la 5 august de simpatizanții unor grupări și partide de stânga. Liliana Barbăroșie s-a interesat care va fi răspunsul autorităților.

O lege de apariţie nu tocmai îndepărtată protejează ceea ce se numeşte libertatea întrunirilor, aşa că o decizie de interzicere a unei astfel de acţiuni fără motive incontestabile ar putea fi interpretată ca o restrângere a acestei libertăţi. Mai mult, conform acestei legi, interzicerea poate veni numai din partea justiţiei, iar primăria este în drept să formuleze o astfel de solicitare către o judecătorie, nu şi să autorizeze sau nu întrunirea publică.

Pot fi considerate avertismente de genul celor formulate de grupurile şi partidele ce se opun organizării marşului unionist drept  motiv pentru o astfel de solicitare? Iată răspunsul şefului serviciului de presă al primăriei Chişinău, Vadim Brânzaniuc:

„Până la ora actuală nu avem temeiuri pentru a cere vreo interdicţie. Vom consulta fireşte poliţia şi vom lua o decizie, însă legea permite tuturor să organizeze întruniri publice. Primăria nu este decât consultată.”

Potrivit purtătorului de cuvânt, până la ora actuală primăria a fost informată despre desfăşurarea a două acţiuni publice în ziua de 16 septembrie, una semnată de Acţiunea 2012 şi alta – de partidul comuniştilor, dar nici locul, nici ora indicate în cele două declaraţii nu coincid. Pe de altă parte, liderul social-democrat, Victor Șelin, cel pe care poliţia îl cercetează penal pentru violenţele din 5 august de la marşul unionist de la Bălţi, s-a declarat hotărât să facă tot ce-i stă în puteri pentru a opri marşul din Chişinău.

„Dacă românii vor veni cu armele şi eu îmi voi apăra Patria cu arma. Dacă românii vor organiza un miting, eu voi organiza unul şi mai mare. Voi întreprinde măsuri în funcţie de pericol”, a declarat astăzi Victor Şelin într-o intervenţie televizată.

Solicitat de noi, purtătorul de cuvânt al Ministerul Afacerilor Interne, Eugeniu Onică, ne-a declarat că nici un astfel de avertisment nu poate servi drept temei pentru cererea interzicerii celor două întruniri, în condiţiile în care ele nu sunt programate să se intersecteze:

„Declaraţiile sunt declaraţii, ele pot fi cercetate, dar nu poate poliţia să ceară oprirea marşului, că nu este treaba poliţiei. Ei i se poate solicita doar un sfat, dacă aş putea spune. ”

Violenţele de la Bălţi ar fi putut fi prevenite, mai afirmă purtătorul de cuvânt poliţienesc, dacă primăria locală ar fi reacţionat la sesizarea forţelor de ordine:

„Când s-a aflat că drumurile pe care urmează să treacă Acţiunea 2012 şi ceilalţi se suprapun, forţele de ordine au sesizat primăria de Bălţi, sesizare care însă a fost ignorată.”

Organizaţiile militante pentru drepturile omului cred că autorităţile au suficiente pârghii la îndemână ca să facă faţă unor acţiuni de protest, chiar şi paralele, fără să recurgă la interzicerea loc. Preşedintele centrului de resurse pentru drepturile omului CREDO, Sergiu Ostaf:

„Eu nu cred că există vreun motiv verosimil pentru a interzice oricare întrunire publică în Republica Moldova. Suntem suficienţi de experimentaţi pentru a diviza două întruniri publice, să separăm locurile unde se desfăşoară sau să limităm timpul…Şi poliţie este deja suficient de pregătită”, crede Sergiu Ostaf.

La ultima aniversare a Marii Uniri din 27 martie 1918, Chişinău.

(Sursa: http://www.europalibera.org/content/article/24692254.html)

Radio Europa Libera: Republica Moldova, România şi modelul german!

Înaintea vizitei cancelarului Germaniei, Angela Merkel, în Republica Moldova, Platforma „Acţiunea 2012” din care fac parte organizaţii pro-româneşti, au dezbătut la Chişinău un posibil model de unire a Republicii Moldova cu România, după exemplul german de reunificare. Detalii are Diana Răileanu.

Din momentul cînd s-a anunţat vizita Angelei Merkel, presa de la Chişinău a fost invadată de opinii şi previziuni privind posibila iniţiativă germană de federalizare a Republicii Moldova ca un remediu pentru criza transnistreană. „Acţiunea 2012” vrea să schimbe macazul şi propune, Germaniei întîi de toate, să susţină o altă iniţiativă de reunificare, a Republicii Moldova cu România. În opinia preşedintelui executiv al Fundaţiei naţionale „Românii de pretutindeni” de la Bucureşti, cancelarul german ar fi cea mai în măsură să fie părtaşă a reunificării după modelul pus în aplicare cu mai bune de două decenii în urmă:

„Dacă Germania a reuşit într-un an de zile să introducă în Uniunea Europeană circa 16 milioane de est-germani, nu înţelegem de ce 4 milioane de locuitori ai Republicii Moldova ar trebui să stea în afara Uniunii Europene cînd ar putea la fel de rapid să fie integraţi în UE prin unirea cu România.”

Cu titlu de suport pentru ideea promovată, reprezentantul Fundaţiei naţionale „Românii de pretutindeni” a prezentat rezultatele unui sondaj realizat de către Centrul român pentru Studii şi Strategii. Potrivit studiului, peste 87 la sută dintre români şi-ar dori unirea cu Republica Moldova. Dorinţa cetăţenilor României pentru reunificarea celor două state este prea puţin, este de părere directorul Centrului European pentru Studii în probleme etnice al Academiei Române, Radu Baltasiu, amintind că în 1990, Germania a avut susţinerea internaţională pentru a înfăptui reunificarea:

„Unificarea Germaniei a fost posibilă numai pentru că marile puteri occidentale au fost convinse că acest fapt nu este un pericol la adresa stabilităţii Europei, dimpotrivă. Aşa trebuie gândită şi chestiunea de aici. Unificarea dintre cele două maluri ale Prutului este un proces obligatoriu aici, la marginile NATO, pentru că altfel NATO nu va ieşi decît slăbit şi dacă NATO va ieşi slăbit, însăşi Germania va avea mari probleme.”

În opinia fostului preşedinte al Parlamentului de al Chişinău, Alexandru Moşanu, discuţiile despre unirea Republicii Moldova cu România ar trebuie să pună pe gânduri guvernarea de la Chişinău. În primul rînd, pentru că acestea demonstrează că promotorii ideii nu mai văd nicio speranţă pentru dezvoltarea Republicii Moldova şi nici nu mai cred în schimbarea promisă de autorităţi.  Alexandru Moşanu găseşte însă nepotrivit modelul german de reunificare a ţării pentru Republica Moldova:

„Modelul german a fost bun pentru o anumită perioadă, pentru un anumit popor şi pentru o anumită Europă şi altă conjunctură internaţională. Acum eu cred că nu putem, ar fi foarte bine, dar nu putem să ne orientăm spre acest model. Asta trebuie să înţeleagă toţi acei care stau în fruntea ţării şi îţi asumă răspunderea pentru viitorul acestui stat – Republica Moldova.”

Cît de fezabilă ar putea fi pledoaria unioniştilor, care, judecînd după recentele confruntări  de la Bălţi, reuşesc să mobilizeze nu doar adepţii, dar şi adversarii.  Mai mulţi comentatori sînt înclinaţi să creadă  că acreditarea în spaţiul mediatic, cu voce tot mai sigură, a opţiunii politice pentru unirea Republicii Moldova cu România, oricum va avea efecte benefice, pentru că îi vor determina pe toţi participanţii la polemici să apeleze la argumentele de profunzime, după ce le vor epuiza pe cele spectaculoase.

(Sursa: http://www.europalibera.org/content/article/24682832.html)

Radio Europa Libera: Marș al unor organizații unioniste în orașul Bălți!

Mai multe organizații participă la Bălţi la marşul unioniştilor. Potrivit organizatorilor, marşul urmărește să promoveze ideile unioniste, dar şi să atragă atenţia opiniei publice asupra încercărilor Partidului Comuniştilor de a destabiliza R. Moldova prin tentative de desprindere administrativă, după modelul regiunii transnistrene.

(Sursa: http://www.europalibera.org/archive/news/latest/445/445.html?id=24667522)

Radio Europa Libera: Se relatează că la Cahul au avut loc ciocniri între participanții la un marș unionist și adversarii lor!

Se relatează că la Cahul au avut loc ciocniri între participanții la un marș unionist și adversarii lor. Asociația „Acțiunea 2012”, alcătuită din persoane și organizații care sprijină unirea cu România, și-a propus să incendieze simbolurile comuniste, secera și ciocanul, pentru a-și exprima satisfacția pentru votul majorității parlamentare privind interzicerea lor. Potrivit Publika TV, un grup de membri și simpatizanți ai organizației „Patrioții Moldovei” și ai „Ligii Tineretului Rus” au ieșit la o contramanifestație și s-au încăierat cu unioniștii. Poliția a fost nevoită să intervină în forță pentru a separa cele două tabere. Ieri, Partidul Comuniștilor a anunțat în urma unei ședințe a conducerii sale că nu va renunța la simboluri, considerând hotărârea parlamentului abuzivă.

(Sursa: http://www.europalibera.org/archive/news/20120722/445/445.html?id=24652876)

Radio Europa Libera: Petiţie online în România pentru sprijinirea elevului Alexandru Bejan, arestat la Tiraspol!

Mai mulţi elevi din România au lansat o petiţie online pentru sprijinirea elevului Alexandru Bejan, arestat la Tiraspol. Potrivit  ziarul „Adevărul” din România, inițiativa a aparținut lui Alin Cristea, preşedintele Consiliului Judeţean al Elevilor din Brăila. Acesta a declanşat o  campanie pe internet de suținere a tânărului Alexandru Bejan. Bejan este reținut la Tiraspol sub acuzația de  terorism, după ce a fost forțat să semneze un autonenunț în care recunoaşte că ar fi trimis o scrisoare cu amenințări şefului miliției orăşeneşti de la Tiraspol.

(Sursa: http://www.europalibera.org/archive/news/20120702/445/445.html?id=24632809)