Month: June 2011
Consiliul Judetean Dambovita: 28 iunie – 1 iulie 2011– expoziţie “Mănăstiri Rupestre din Basarabia”
Expoziţia este organizată de studenţii basarabeni din Târgovişte şi Institutul Fraţii Golescu pentru relaţii cu românii din străinătate, cu sprijinul Complexului Naţional Muzeal ”Curtea Domnească” din Târgovişte. Vernisajul expoziţiei a avut loc marţi, 28 iunie, ora 17.00, în cadrul Muzeului Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti (Casa Aramă) din cadrul Ansamblului Monumental „Curtea Domnească”, str. Calea Domnească, nr. 181. Vizitatorii vor putea admira 30 de imagini ale unor mănăstiri rupestre din spațiul pruto-nistrean care au rămas active, menţinând funcţiile sacerdotale încă vii. În perioada sovietică, acestea au avut mult de pătimit, dar au rămas mai departe contraforturi ale identităţii naţionale asediate.
Mănăstirile rupestre au jucat un rol semnificativ în istoria creştinismului de la miazăzi, constituind vreme îndelungată graniţa îndepărtată a Europei creştine. Începând din secolul al XIV-lea mănăstirile rupestre cunosc o renaştere sub influenţa Sfântului Grigorie Palama şi a teologiei isihaste, pe care scrierile sale o legitimează. De asemenea la vernisaj a fost proiectat filmul documentar ”Golgota Basarabiei”, dedicat și evenimentelor din 28 iunie 1940. Evenimentul este organizat sub egida Platformei civice Acțiunea 2012, o coaliţie de organizaţii care susţin unirea Republicii Moldova cu România.
(Sursa: http://www.cjd.ro/28_iunie__1_iulie_2011_expozitie_manastiri_rupestre_din_basarabia)
Basarabeni.ro: Târgoviște găzduiește expoziția “Mănăstiri Rupestre din Basarabia”
În perioada 28 iunie – 1 iulie 2011 Complexul Național Muzeal ”Curtea Domnească” din Târgoviște găzduiește o expoziție fotografică cu titlul “Mănăstiri Rupestre din Basarabia”. Fotografiile semnate de Dan Bârcea, cineast și fotograf de origine română stabilit în Austria, au fost expuse până acum la București, Viena, Chișinău, Suceava și Craiova, transmite Romanian Global News.
Expoziția este organizată de studenții basarabeni din Târgoviște și Institutul Frații Golescu pentru relații cu românii din străinatate, cu sprijinul Complexului Național Muzeal ”Curtea Domnească” din Târgoviște. Vernisajul expoziției va avea loc marți, 28 iunie, ora 17.00, în cadrul Muzeului de Istorie din Târgoviște (strada Calea Domnească, nr. 187). Invitatul de onoare al vernisajului este avocatul Mihai Nicolae, directorul Institutului Frații Golescu.
Vizitatorii vor putea admira 30 de imagini ale unor mănăstiri rupestre din spațiul pruto-nistrean care au rămas active, menținând funcțiile sacerdotale încă vii. În perioada sovietică, aceste au avut mult de pătimit, dar au rămas mai departe contraforturi ale identității naționale asediate. Mănăstirile rupestre au jucat un rol semnificativ în istoria creştinismului de la miazăzi, constituind vreme îndelungată graniţa îndepărtată a Europei creştine. Începând din secolul al XIV-lea mănăstirile rupestre cunosc o renaştere sub influenţa Sfântului Grigorie Palama şi a teologiei isihaste, pe care scrierile sale o legitimează. De asemeneala vernisaj va fi proiectat filmul documentar ”Golgota Basarabiei”, dedicat și evenimentelor din 28 iunie 1940.
Evenimentul este organizat sub egida Platformei civice Acțiunea 2012, o coaliție de organizații care susțin reunirea Basarabiei cu România.
E-Targoviste: „Mănăstiri Rupestre din Basarabia”
Titlul : „Mănăstiri Rupestre din Basarabia”
Locul: Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti (Casa Aramă) din cadrul Ansamblului Monumental „Curtea Domnească”, str. Calea Domnească, nr. 181
Perioada: 28 iunie – 1 iulie 2011
Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” din Târgovişte în colaborare cu tinerii basarabeni din Târgovişte şi Platforma Civică Acţiunea 2012, vă invită, marti, 28 iunie 2011, începând cu orele 17:00, la vernisajul expoziţiei fotografice „Mănăstiri Rupestre din Basarabia”, ce va avea loc la Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti din cadrul Ansamblului Monumental „Curtea Domnească” Târgovişte, str. Calea Domnească, nr. 181.
Fotografiile sunt semnate Dan Bârcea, cineast şi fotograf de origine română.
Scopul expoziţiei este de a aduce la cunoştinţa publicului larg documente de atestare a unei continuităţi de vieţuire a creştinismului.
Moldova.org: 28 iunie 1940 – 28 iunie 2011: 71 de ani de când armata roşie cotropeşte Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţei. Români, nu uitaţi!
Platforma Civică ACŢIUNEA 2012 solicită autorităţilor române ca data de 28 iunie să fie recunoscută în mod public și declarată legal ca ziua ocupaţiei sovietice a părţii estice a teritoriului românesc cunoscut sub denumirea generică “Basarabia, Nordul Bucovina şi Ţinutul Herţei”, în spiritul promovării istoriei autentice, aşa cum s-a întâmplat în Republica Moldova în anul 2010, când preşedintele interimar de la acea dată, Mihai Ghimpu, a emis un decret în care ziua de 28 iunie 1940 era declarată zi a ocupaţiei sovietice şi a comemorării victimelor regimului totalitar comunist, în continuarea actelor solemne ale Marii Adunări Naționale și ale Frontului Popular din Moldova, din perioada 1988, 1989 – 1992, transmite Romanian Global News.
La 28 iunie 1940, în urma ultimatumurilor din 26 şi 27 iunie 1940, Armata Roşie a Uniunii Sovietice a smuls din trupul României şi a ocupat teritoriul Basarabiei şi Nordului Bucovinei şi Tinutului Hertei. URSS şi-a însuşit, astfel, o suprafaţă de 50.762 km pătraţi, a cărei populaţie de 3.776.309 de indivizi era majoritar română (53,49%). Actul anexării a luat prin surprindere şi 10,34% ruşi, 15,30 ucraineni şi ruteni, 7,27% evrei, 3,31% germani şi 5,12% alţii din aceste teritorii româneşti, care ulterior, alături de români, au fost arestaţi, deportaţi în Siberia sau Kazahstan, supuşi foametei şi împuşcaţi.
Dorim să informăm cetăţenii României şi pe cei ai Republicii Moldova asupra faptului că organizaţiile membre ale Platformei Civice ACŢIUNEA 2012 îşi continuă acţiunile de promovare a idealului regăsirii tuturor românilor din România şi R. Moldova într-un singur stat, iar acest lucru se poate realiza prin cunoaşterea trecutului istoric ce legitimează prezentul şi oferă direcţiile de acţiune pentru viitor.
InfoPrut: 28 iunie 1940 – ziua ocupaţiei sovietice a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţei
Platforma Civică ACŢIUNEA 2012solicită autorităţilor române ca data de 28 iunie să fie recunoscută în mod public și declarată oficial ca ziua ocupaţiei sovietice a părţii estice a teritoriului românesc cunoscut sub denumirea generică “Basarabia, Nordul Bucovina şi Ţinutul Herţei”, în spiritul promovării istoriei autentice, se arată într-un comunicat de presă al platformei unioniste.
Acţiunea 2012 precizează în comunicat că autorităţile române ar trebui să urmeze exemplul din 2010 al preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, care a emis un decret în care ziua de 28 iunie 1940 a fost declarată zi a ocupaţiei sovietice şi a comemorării victimelor regimului totalitar comunist, în continuarea actelor solemne ale Marii Adunări Naționale și ale Frontului Popular din Moldova, din perioada 1988, 1989 – 1992.
,,La 28 iunie 1940, în urma ultimatumurilor din 26 şi 27 iunie 1940, Armata Roşie a Uniunii Sovietice a smuls din trupul României şi a ocupat teritoriul Basarabiei şi N Bucovinei. URSS şi-a însuşit, astfel, o suprafaţă de 50.762 km pătraţi, a cărei populaţie de 3.776.309 de indivizi era majoritar română (53,49%). Actul anexării a luat prin surprindere şi 10,34% ruşi, 15,30 ucraineni şi ruteni, 7,27% evrei, 3,31% germani şi 5,12% alţii din aceste teritorii româneşti, care ulterior, alături de români, au fost arestaţi, deportaţi în Siberia sau Kazahstan, supuşi foametei şi împuşcaţi”, se mai menţionează în comunicatul de presă. Totodată, organizaţiile componente ale Platformei Civice Acţiunea 2012anunţă că vor continua acţiunile de promovare a idealului regăsirii tuturor românilor din România şi Republica Moldova într-un singur stat şi prin informarea asupra trecutului istoric.
Curaj TV: Expozitie de Biserici Rupestre din Basarabia la Craiova!
Cuvantul Libertatii: Dan Bârcea aduce pe simezele Galeriei „Cromatic” „Mănăstiri rupestre din Basarabia”
În trecutul îndepărtat, pentru a se proteja de pericole, dar şi pentru a se apropia de divinitate, oamenii au căutat cele mai ascunse locuri, uneori chiar şi în adâncurile pământului. Astfel au luat naştere bisericile şi schiturile rupestre, unele dintre ele fiind părăsite de foarte multă vreme, iar altele existând chiar şi astăzi.
Vechile biserici şi chili rupestre sunt situate în general în locuri în care se poate pătrunde cu dificultate, vechii sihaştri dorind astfel să fie mai protejaţi. Cele mai multe dintre aceste lăcaşuri sunt săpate în grote sau peşteri şi sunt locuri predestinate reculegerii sufleteşti şi meditaţiei. Aici şi-au găsit adăpostul toţi cei care au căutat cu disperare să salveze ceea ce aveau cel mai de preţ: religia.
În spaţiul românesc, fenomenul bisericilor rupestre este întâlnit în munţii Mehedinţilor, în munţii Buzăului, în Moldova sau în Dobrogea. În Basarabia au fost identificate peste 40 de biserici rupestre situate în mare parte pe malurile Nistrului, între vărsarea Răutului la sud şi cetatea Hotinului la nord. Le găsim pe malul drept, cu excepţia mănăstirii Roghi, aflată pe malul stâng, lângă Molovata. Deşi se află alături de Nistru, pe râul Răut, Orheiul Vechi a reprezentat pentru mult timp un adevărat „Athos rupestru” al Basarabiei. Unele biserici sunt menţionate încă din secolul al X-lea, când împăratul Constantin Profirogenetul aminteşte în „De imperio administrato” despre crucile şi semnele lapidare cioplite pe stâncile din jurul oraşelor ruinate, aflate pe malul drept al Tyras-ului (Nistru).
Mănăstirile rupestre au jucat un rol semnificativ în istoria creştinismului de la miazăzi, constituind vreme îndelungată graniţa îndepărtată a Europei creştine. În perioada sovietică, mănăstirile rupestre din Basarabia au avut mult de pătimit, dar au rămas mai departe contraforturi ale identităţii naţionale asediate.
În expoziţia deschisă la Galeria „Cromatic” a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj sunt prezentate acele mănăstiri rupestre care au rămas „active”, menţinându-şi funcţiile sacerdotale încă vii. Potrivit autorului Dan Bârcea, expoziţia „este un omagiu adus numeroşilor anonimi care au contribuit la prefacerea unor peşteri reci în lăcaşuri sfinte. Mai toate lăcaşurile erau la înălţime mare faţă de restul zonei, la adăpostul Nistrului, orientate spre est, deci un punct de observare, cam toţi barbarii venind de la est. Erau greu de atins şi, în acelaşi timp, ofereau un refugiu discret unor oameni ce căutau să-şi salveze religia”.
Cineast şi fotograf român, stabilit în Austria, Dan Bârcea a absolvit Academia de Film şi Televiziune din Viena. Filmografia sa cuprinde pelicule artistice, documentare şi publicitare, realizate atât în România, cât şi în Franţa, Italia, Japonia, Statele Unite. În prezent colaborează cu televiziuni din Austria şi Germania. A publicat (în colaborare cu Mihai Nicolae – Institutul „Fraţii Golescu” pentru relaţii cu românii din străinătate) volumul „Românitatea răsăriteană – Biserici rupestre din Basarabia” (Editura „Semne”, Bucureşti, 2006).
Basarabeni.ro: Adevărat pelerinaj la Cimitirul de Onoare de la Ţiganca!
Sărbătoarea Înălţării Domnului a prilejuit organizarea de slujbe religioase pentru eroii neamului în toată ţara şi în străinătate, acolo unde există locuri de veci ale ostaşilor români sau monumente închinate lor. Marcarea acestui moment în Republica Moldova are o semnificaţie aparte pentru români, întrucât pe teritoriul acestei ţări există peste 200 de locuri în care au fost înhumaţi ostaşii români care au căzut în luptă pentru eliberarea Basarabiei, în perioada 1941 – 1944. După ce fostele cimitire ostăseşti au fost desfiinţate de sovietici, până astăzi s-a reuşit reamenajarea a puţine dintre ele. Cel mai mare dintre ele este Cimitirul de Onoare de la Ţiganca.
Nicăieri în lume sentimentul naţional românesc nu este mai pregnant decât în Basarabia, provincia românească pentru eliberarea căreia în vara anului 1941 au căzut cei mai mulţi ostaşi români! Trecerea Prutului a costat armata română câteva mii de vieţi, în special pe frontul Oancea – Vărzăreşti, unde sovieticii aveau masat un corp de armată şi dispunea de amenajări întărite, pe dealurile din stânga Prutului. Peste două mii de ostaşi români căzuţi în această parte a ţării au fost înmormântaţi în nouă gropi comune pe Dealul Epureni, la Ţiganca. După trecerea frontului aici a fost amenajat un cimitir, după rigorile Armatei Române, dar acesta, asemeni tuturor cimitirelor ostaşilor români căzuţi pentru eliberarea Basarabiei, a fost distrus de sovietici, în 1944, când Armata Roşie a recucerit acest teritoriu.
La Ţiganca, pe locul în care fusese amenajat cimitirul, comuniştii au aşezat o fermă de animale; în alte locuri s-au construit chiar şi cartiere de locuinţe (cum este oraşul Floreşti, în nordul Basarabiei, unde a fost colonizată populaţie rusească, adusă din estul imperiului sovietic), sau a fost lăsată să crească iarba sălbatică, pentru a sugera dispreţul şi ura pe care sovieticii le nutreau pentru armata care reuşişe să elibereze Basarabia. În ultimii ani, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, de la Bucureşti a reuşit să amenajeze câteva dintre ele, începând cu Ţiganca, locul fiind sfinţit în urmă cu exact patru ani şi numit Cimitirul de Onoare de la Ţiganca. Evenimentul a fost posibil după o amplă campanie susţinută de societatea civilă, în special de Consiliul Mondial Român, organizaţie a românilor de pretutindeni, cu sediul în Los Angeles.
De atunci, de Ziua Eroilor vin în acest loc în pelerinaj sute de români, din Basarabia, din ţară şi chiar şi din alte părţi ale lumii. Cum s-a întâmplat şi astăzi, când la Ţiganca au venit veterani de război din Republica Moldova şi din Bucovina ucraineană, studenţi români din Galaţi fluturând tricolorul, dar şi urmaşi ai unora dintre cei înmormântaţi în gropile comune ale cimitirului. Este cazul unei profesoare din Călăraşi, Magdalena Gheorghe, venită pentru prima oară aici şi care caută cu asiduitate numele bunicului ei, Dinu Crangea Gheorghe, “primul căzut în asaltul în urma căruia a fost străpuns frontul din această zonă. Conducea un tanc de 40 de tone şi avea atunci 36 de ani…”. Femeia, ajutată de soţul ei, silabisea numele ostaşilor români scrise pe cele nouă lespezi de marmură, corespunzătoare numărului de gropi comune de pe Dealul Epureni. Secvenţa se derula în momentele în care se săvârşea Parastasul pentru eroii români, de la Ţiganca şi de pretutindeni, sub poarta maramureşeană prin care se intră în Cimitirul de Onoare. În fruntea grupului de preoţi a slujit ÎPS Petru, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, iar la ceremonie au participat şi ambasadorul României la Chişinău, Marius Gabiel Lazurca, reprezentantul Departamentului pentru Relaţii cu Românii de Pretutindeni (DRRP), din Guvernul României, Radu Cosma, şi conducerea CMR-ului, cu Mihai Stan (Austin, Texas) şi Nicu Popa (Los Angeles), veniţi din SUA pentru acest eveniment. Şi, cum era de aşteptat, femeia şi-a găsit bunicul înscris pe placa celei de a treia gropi comune, fapt care a i-a bucurat pe cei care o urmăreau şi a făcut-o pe nepoata eroului din iulie 1941, de la Ţiganca, să nu îşi mai stăpânească emoţia şi să izbucnească în plâns…
Evenimentul de astăzi de la Ţiganca mi-a întărit convingerea că în istoria unui neam nu se pierde nimic, niciodată! Şi că acel loc, de pe malul stâng al Prutului poate, trebuie să devină un loc de pelerinaj pentru români.*** Ziua Eroilor a fost sărbătorită şi la alte locuri de veci ale ostaşilor români, reamenajate în Republica Moldova. Este cazul cimitirelor ostăseşti de la Vărzăreşti şi Micleuşeni, reamenajate în ultimii ani de ONCE, cu sprijinul autorităţilor locale, dar şi al filialei din Sângeorz-Băi a Asociaţiei Ginta Latină. Aceasta au donat două troiţe pentru cele două locuri de veci ale ostaşilor români, iar acum reprezentanţii asociaţiei participă în fiecare an, la această dată, la ceremoniile religioase oficiate la Vărzăreşti şi Micleuşeni. O delegaţie condusă de preşedintele filialei sângeorzene a Gintei latine, părintele Ioan Bandean a participat astăzi la evenimentele din cele două localităţi, în care în ultimii ani au fost înfiinţate filiale-surori ale asociaţiei.
Mâine, 3 iunie, ostaşii români căzuţi în luptele pentru eliberarea Basarabiei în timpul celui de al II-lea Război Mondial vor fi pomeniţi la slujba religioasă care se va desfăşura la Cimitirul Eroilor din Sectorul Botanica, din Chişinău. Momentul este organizat de Consiliul Mondial Român, în colaborare cu mai multe ONG-uri din capitala Republicii Moldova.
(Sursa: http://www.basarabeni.ro/stiri/romanii-de-pretutindeni/foto-adevarat-pelerinaj-la-cim-393/)
Mesagerul: Adevărat pelerinaj la Cimitirul de Onoare de la Ţiganca
Nicăieri în lume sentimentul naţional românesc nu este mai pregnant decât în Basarabia, provincia românească pentru eliberarea căreia în vara anului 1941 au căzut cei mai mulţi ostaşi români! Trecerea Prutului a costat armata română câteva mii de vieţi, în special pe frontul Oancea – Vărzăreşti, unde sovieticii aveau masat un corp de armată şi dispunea de amenajări întărite, pe dealurile din stânga Prutului. Peste două mii de ostaşi români căzuţi în această parte a ţării au fost înmormântaţi în nouă gropi comune pe Dealul Epureni, la Ţiganca. După trecerea frontului aici a fost amenajat un cimitir, după rigorile Armatei Române, dar acesta, asemeni tuturor cimitirelor ostaşilor români căzuţi pentru eliberarea Basarabiei, a fost distrus de sovietici, în 1944, când Armata Roşie a recucerit acest teritoriu.
La Ţiganca, pe locul în care fusese amenajat cimitirul, comuniştii au aşezat o fermă de animale; în alte locuri s-au construit chiar şi cartiere de locuinţe (cum este oraşul Floreşti, în nordul Basarabiei, unde a fost colonizată populaţie rusească, adusă din estul imperiului sovietic), sau a fost lăsată să crească iarba sălbatică, pentru a sugera dispreţul şi ura pe care sovieticii le nutreau pentru armata care reuşişe să elibereze Basarabia. În ultimii ani, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, de la Bucureşti a reuşit să amenajeze câteva dintre ele, începând cu Ţiganca, locul fiind sfinţit în urmă cu exact patru ani şi numit Cimitirul de Onoare de la Ţiganca. Evenimentul a fost posibil după o amplă campanie susţinută de societatea civilă, în special de Consiliul Mondial Român, organizaţie a românilor de pretutindeni, cu sediul în Los Angeles.
De atunci, de Ziua Eroilor vin în acest loc în pelerinaj sute de români, din Basarabia, din ţară şi chiar şi din alte părţi ale lumii. Cum s-a întâmplat şi astăzi, când la Ţiganca au venit veterani de război din Republica Moldova şi din Bucovina ucraineană, studenţi români din Galaţi fluturând tricolorul, dar şi urmaşi ai unora dintre cei înmormântaţi în gropile comune ale cimitirului. Este cazul unei profesoare din Călăraşi, Magdalena Gheorghe, venită pentru prima oară aici şi care caută cu asiduitate numele bunicului ei, Dinu Crangea Gheorghe, “primul căzut în asaltul în urma căruia a fost străpuns frontul din această zonă. Conducea un tanc de 40 de tone şi avea atunci 36 de ani…”. Femeia, ajutată de soţul ei, silabisea numele ostaşilor români scrise pe cele nouă lespezi de marmură, corespunzătoare numărului de gropi comune de pe Dealul Epureni. Secvenţa se derula în momentele în care se săvârşea Parastasul pentru eroii români, de la Ţiganca şi de pretutindeni, sub poarta maramureşeană prin care se intră în Cimitirul de Onoare. În fruntea grupului de preoţi a slujit ÎPS Petru, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, iar la ceremonie au participat şi ambasadorul României la Chişinău, Marius Gabiel Lazurca, reprezentantul Departamentului pentru Relaţii cu Românii de Pretutindeni (DRRP), din Guvernul României, Radu Cosma, şi conducerea CMR-ului, cu Mihai Stan (Austin, Texas) şi Nicu Popa (Los Angeles), veniţi din SUA pentru acest eveniment. Şi, cum era de aşteptat, femeia şi-a găsit bunicul înscris pe placa celei de a treia gropi comune, fapt care a i-a bucurat pe cei care o urmăreau şi a făcut-o pe nepoata eroului din iulie 1941, de la Ţiganca, să nu îşi mai stăpânească emoţia şi să izbucnească în plâns…
Evenimentul de astăzi de la Ţiganca mi-a întărit convingerea că în istoria unui neam nu se pierde nimic, niciodată! Şi că acel loc, de pe malul stâng al Prutului poate, trebuie să devină un loc de pelerinaj pentru români!
***
Ziua Eroilor a fost sărbătorită şi la alte locuri de veci ale ostaşilor români, reamenajate în Republica Moldova. Este cazul cimitirelor ostăseşti de la Vărzăreşti şi Micleuşeni, reamenajate în ultimii ani de ONCE, cu sprijinul autorităţilor locale, dar şi al filialei din Sângeorz-Băi a Asociaţiei Ginta Latină. Aceasta au donat două troiţe pentru cele două locuri de veci ale ostaşilor români, iar acum reprezentanţii asociaţiei participă în fiecare an, la această dată, la ceremoniile religioase oficiate la Vărzăreşti şi Micleuşeni. O delegaţie condusă de preşedintele filialei sângeorzene a Gintei latine, părintele Ioan Bandean a participat astăzi la evenimentele din cele două localităţi, în care în ultimii ani au fost înfiinţate filiale-surori ale asociaţiei. Mâine, 3 iunie, ostaşii români căzuţi în luptele pentru eliberarea Basarabiei în timpul celui de al II-lea Război Mondial vor fi pomeniţi la slujba religioasă care se va desfăşura la Cimitirul Eroilor din Sectorul Botanica, din Chişinău. Momentul este organizat de Consiliul Mondial Român, în colaborare cu mai multe ONG-uri din capitala Republicii Moldova.
(Sursa: http://www.mesagerul.ro/2011/06/02/adevarat-pelerinaj-la-cimitirul-de-onoare-de-la-tiganca)
Platforma Civică ACȚIUNEA 2012 