În acest an am decis să particip la două evenimente, ambele în premieră pentru cariera de jurnalist. Primul, consemnat şi în paginile publicaţiei de faţă la vremea respectivă, a fost Ziua Naţională a Republicii Moldova, eveniment derulat pe 27 august şi care a avut centrul de greutate în Piaţa Marii Adunări Naţionale din capitala moldavă. Cel de-al doilea s-a consumat săptămâna trecută, când am decis ca de 1 Decembrie – Ziua Naţională a României să fiu prezent din nou la Chişinău pentru a vedea dacă dangătul de clopot al reîntregirii neamului românesc se mai aude în capitala unei republici măcinate tot mai puternic de interesele meschine ale geopoliticii. Iar decizia de a fi prezent în Basarabia pământ românesc a stat şi sub semnul nemuritoarelor versuri scrise de regretatul Adrian Păunescu, marele patriot român născut în localitatea Copăceni din actualul raion Bălţi: „Bat clopote cântând Reîntregirea/ Şi sufletul ia foc în clopotar/ 1 Decembrie ne e Unirea/ Şi Strălucirea României Mari”. Pe poet, ultimul bastion al poeziei patriotice româneşti autentice, l-am regăsit pe Aleea Clasicilor din parcul central al Chişinăului, aşezat cu toate onorurile în acest an între Nichita Stănescu, cel care scria că Patria mea este limba română şi Lucian Blaga ai cărui paşi mai răsună pe străzile istorice ale Clujului, fără a strivi corola de minuni a lumii… şi, din start, pot spune că nu am regretat decizia de a fi de Ziua Naţională a României în mijlocul unor manifestări care mi-au confirmat clar că Basarabia a fost, este şi va fi pământ românesc. Prima surpriză plăcută a zilei de 1 Decembrie aveam s-o trăiesc la orele dimineţii, când la statuia voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt am găsit un grup de tineri care puneau în pieptul celor de credinţă românească panglicuţe tricolore. Coordonaţi de simpaticul Ion Baragan, preşedintele Clubului studenţilor liberali din Chişinău, acei tineri îşi făceau treaba cu onestitate şi convingerea că 1 Decembrie este Ziua Naţională a Patrie Mamă din care cândva a făcut parte, aşa cum a scris sublim românul basarabean Adrian Păunescu şi Basarabia: „Săracă soră basarabă/ Tu cea mai sfântă dintre toate/ Zadarnic mama te întreabă/ Dacă trăieşti în libertate”. Iar panglicuţe tricolore, peste 9000, au impartit românilor din Chişinău şi reporterii de la Jurnal de Chişinău, o publicaţie profund românească care a lansat campania Onor la Tricolor pentru a sensibiliza autorităţile să redenumească Ziua Drapelului de Stat, care se sărbătoreşte pe 27 aprilie, în Ziua Tricolorului, demers care s-a bucurat de o vie susţinere din partea cititorilor Jurnalului de Chişinău. Iar alături de publicaţia amintită, cotidianul Timpul, condus de inimosul român Constantin Tănase, a publicat pe prima pagină un emoţionant articol despre Vasile Rusnac „Un basarabean din Kazahstan care merge cu Tricolorul la Alba Iulia”. Şi ar fi nedrept ca în rândurile presei de limbă română să nu amintim şi de săptămânalul Literatura şi Arta care, pe prima pagină, a publicat sublimul discurs al poetului şi scriitorului Nicolae Dabija „Să ne ţinem cu neamul!”, discurs consacrat zilei de 1 Decembrie la manifestarea Forumului Democrat al Românilor din Moldova. Şi postul de radio Vocea Basarabiei a fost şi de această dată la înălţime dedicând spaţii ample Zilei naţionale a României. Următorul popas al zilei de 1 Decembrie 2011 a fost făcut la sediul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova unde am asistat la altă evocare a Zilei Naţionale a României. În prezenţa invitaţilor speciali, Marius Lazurca – ambasadorul României în Republica Moldova, a lui George Scarlat – consilierul cultural al Ambasadei României la Chişinău, Petre Guran – preşedintele filialei Institutului Cultural Român din Chişinău, gazdele reprezentate de scriitorul şi poetul Arcadie Suceveanu – preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, au oferit un moment înălţător despre semnificaţia zilei de 1 Decembrie. Nu doar ca fiind Ziua Mondială a luptei cu HIV – SIDA sau ziua inaugurării bradului de Crăciun din Piaţa Marii Adunări Naţionale. Mulţumind organizatorilor pentru invitaţie, Excelenţa Sa Ambasadorul Marius Lazurca a spus: „Sărbătorirea la Chişinău a Zilei Naţionale a României mă pune în situaţia privilegiată de a evoca, fie şi succint, elemente esenţiale ale relaţiei noastre bilaterale. Mă obligă această ocazie specială, dar şi faptul că celebrăm acum 20 de ani de la stabilirea raporturilor diplomatice bilaterale… De multe ori, pe un ton dramatic, mi se spune domnule ambasador nu ne uitaţi. Replica mea este ca dvs să nu uitaţi şi, de aceea, vă mulţumesc mult pentru lecţia de bunătate şi patriotism pe care mi-aţi oferit-o azi. De Ziua Naţională a României este un privilegiu să adresez autorităţilor de la Chişinău şi tuturor românilor de aici cele mai fraterne felicitări pentru reuşitele cooperarii
noastre din 2011 şi asigurarea că le vom fi mereu alături, la bine şi la greu. La mulţi ani tuturor!” În cuvântul său către cei peste o sută de scriitori şi poeţi basarabeni, Arcadie Suceveanu a spus: „1 Decembrie este ora astrală a românilor, când România şi-a prezentat vrerea ei seculară. Nu este uşor statutul de români de pretutindeni, ca să fii, la început de secol 21, nişte segmente ale unui fost imperiu. Unirea de 1 decembrie 1918 nu a fost un noroc, un eveniment spontan. Evenimentul a fost produsul unor cauze legitime ce a întrecut strădaniile şi jertfele mai multor generaţii de români. Unirea a fost fapta colectivă a întregii naţiuni române. De aceea, noi scriitorii azi trebuie să ne asumăm rolul mai activ de susţinere a elitelor culturii române”. După care au urmat recitări de poezii basarabene, prezentarea ultimului număr al revistei de ştiinţă şi cultură Limba română, editată de Institutul Cultural Român, totul întregit cu magnificul recital de muzică folk al studentei Natalia Croitor, interpretare care a inclus şi tragica Baladă pentru Basarabia scrisă de Adrian Păunescu. Marşul de Ziua Unirii la Chişinău a fost o altă acţiune majoră derulată de membrii Platformei Civice Acţiunea 2012 în cadrul căreia peste 400 de voluntari au participat la un marş desfăşurat pe o distanţă de aproximativ un kilometru, de la Academia de Ştiinţe a Moldovei până în faţa Ambasadei României unde s-a rostit un jurământ faţă de patrie, urmat de intonarea imnului naţional Deşteaptă-te române. Platforma Civică Acţiunea 2012 este o coaliţie formată din peste 30 de organizaţii nonguvernamentale şi grupuri de iniţiativă care susţin unirea Republicii Moldova cu România şi militează pentru realizarea obiectivului generaţiilor trecute, prezente şi viitoare, de regăsire a românilor de pe cele două maluri ale Prutului în cadrul aceluiaşi stat.
Ce s-a mai întâmplat pe 1 decembrie la Chişinău? În Parlamentul Republicii Moldova a fost zarvă mare. De ce? Pentru că deputaţii liberali şi democrat liberali au „îndrăznit” să felicite românii de pretutindeni cu ocazia zilei lor naţionale. Iar deputaţii comunişti au sărit ca arşi, replicând: „suntem în Parlamentul Republicii Moldova nu în Senatul României!” şi spunându-le unor deputaţi liberali că au fost comunişti în perioada sovietică. La auzul replicilor comuniste, deputatul liberal Ion Hadârcă a fost tranşant: „Prostia nu are margini, a pătruns şi în Parlament”.
Un grandios spectacol a fost organizat la ceas de seară în Piaţa Marii Adunări Naţionale, prilejuit de aprinderea pomului de Crăciun dar şi de lansarea postului Radio Chişinău cu largul concurs al Radio România şi al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Iar în cadrul spectacolului a aprins inimile basarabenilor şi recitalul solistei de muzică populară Laura Lavric, nu Laura Stoica aşa cum a numit-o reporteriţa unui post de televiziune din Chişinău, al cărui nume nici nu mai contează. Una peste alta sărbătorile de iarnă bat la uşă şi pe stil vechi şi pe cel nou. Iar „}ara-i mică, vremea-i grea/ Ce-o mai fi om mai vedea”, vorba unui celebru cântec. De aceea mi se pare relevant, în vâltoarea vremurilor actuale de pe ambele maluri de Prut, să închei reportajul de faţă cu nemuritoarele versuri ale Zurgălăului scris de Nicolae Labiş, poetul primelor iubiri din Mălinii Sucevei: „Treziţi-vă voi, oameni buni, s-arată zorii/ Voci tragice pe vânturi se aprind/ Treziţi-vă, vă vin colindătorii/ Acuzatorii asprului colind”. (Gabriel BALAŞA)
(Sursa: http://informatorulmoldovei.ro/clopotul-reintregirii-neamului-romanesc-a-batut-iar-la-chisinau/)